Cate bordeie, atatea obiceie!Sfanta sarbatoare a Craciunului, cu mireasma proaspata de brad si de prajituri facute in casa, este incarcata de traditii si simboluri in toata lumea

Ritualurile sunt complexe si numeroase, iar crestinii pe pe intreg mapamondul sunt convinsi ca toate ii vor apara de rele. De Sarbatori ne facem cadouri. De unde vine insa acest obicei? Ei bine, are doua surse – pe de o parte, provine din darnicia lui Mos Craciun, pe de alta, reprezinta o imitare a gestului celor trei magi de a se inchina Mantuitorului, prin aducere de daruri. La britanici, darurile se impart pe 26 decembrie, pe cand danezii au o modalitate mai putin intalnita de a oferi cadourile – se aduna toti ai casei in jurul bradului, cel mai varstnic ia un cadou pe care-l da celui destinat. Acesta, la randul sau, ia un altul si-l ofera persoanei pentru care a fost pregatit si tot asa. In Norvegia, nimic nu se petrece… la intamplare. Darurile sunt ascunse de cei care le daruiesc intr-un sac cu paie care este apoi legat deasupra usii destinatarului. Cand acesta iese din casa, invariabil, cadourile ii cad in cap.

Cei 13 Mos Craciuni

Grecii nu strang masa de Craciun dupa ospat pentru ca Iisus, care va trece pe acolo noaptea, sa nu ramana flamand. In Elvetia, intotdeauna Mos Craciun trebuie sa aduca bradul in casele oamenilor. La fel de obligatorie este si Parada ridichilor luminate, obicei in cadrul caruia copiii, ajutati de parinti, dotati cu mici cutite, scobesc ridichi mari de luna, pe care apoi le impodobesc cu diverse modele. Apoi introduc o lumanare in ridiche, pe care o agata cu trei sfori, si o folosesc drept lampion in drumul lor spre curtea scolii, unde se intalneste toata comunitatea si canta colinde. Ajunul Craciunului in Slovacia reprezinta un moment important pentru fetele nemaritate care vor sa-si afle ursitul. Cu 12 zile inainte, fetele scriu pe 12 biletele numele baietilor pe care ii plac si le pun sub perna. Dimineata, arunca cate un bilet la gunoi, astfel incat cel ramas pentru dimineata de Craciun le va indica numele ursitului. Polonezii au si ei obiceiurile lor – se uita pe cer si asteapta sa vada care este prima stea ce apare in seara de 24 decembrie, amintindu-si de steaua din Bethleem. Cand steaua apare, toti se imbratiseaza si isi fac urari. In Lituania, legendele mentioneaza ca, la miezul noptii, apa din fantani se transforma in vin, iar animalele capata grai. Tot batranii spun insa ca e mai bine sa nu le auzi, pentru ca cine nu-si poate stapani aceasta curiozitate isi va gasi sfarsitul in anul urmator. Daca insa cineva bea apa din fantana in momentul in care aceasta devine vin, va avea un an norocos. In Islanda, vin, conform traditiei, 13 Mosi Craciuni. Primul coboara din munti, ocoleste casele si pune dulciuri in ghetutele copiilor, in timp ce acestia dorm. Primesc darurile numai daca au fost cuminti. Insa daca nu si-au ascultat parintii nu li se lasa un bat, ci… un cartof. Evident ca acestia devin tinta ironiei colegilor de joaca! A doua zi, vine cel de-al doilea Mos si tot asa pana pe 25 decembrie, cand primul Mos se intoarce la casa lui din munti, pe 26 cel de-al doilea, ultimul revenind acasa pe 6 ianuarie. Ziua de 6 ianuarie este numita si Al treisprezecelea si este considerata de islandezi ultima zi de Craciun. In Marea Britanie, Craciunul este poate cea mai importanta sarbatoare a anului. Pregatirile incep cu mult inainte de 25 decembrie. Britanicii iubesc atat de mult aceasta sarbatoare, incat in unele magazine poti gasi brazi impodobiti si inscriptii cu urari inca din luna octombrie, iar subiectele de conversatie se invartesc numai in jurul sarbatorii. Desigur, cumparaturile si pregatirile sunt prioritatea numarul unu.

Caleasca trasa de canguri

Craciunul a devenit sarbatoare nationala in SUA abia in 1870, cand presedintele Ulysses Grant a semnat un act oficial in acest sens. Americanii sarbatoresc in familie, iar traditiile lor sunt destul de apropiate de ale europenilor. Doar colindele sunt mai speciale, avand si accente de gosspel si muzica religioasa. Obiceiul bradului a fost adus de predicatorul Martin Luther din Germania, tara sa de origine. Presedintele Theodore Roosevelt a interzis impodobirea bradului la Casa Alba, declarandu-se in acest mod un infocat protector al mediului. Se spune insa ca si copiii sai aveau intotdeauna de Craciun un brad ascuns intr-o camera secreta. Traditia impodobirii bradului la Casa Alba a revenit in 1923. Americanii aprind cate o lumanare in fiecare duminica cu cinci saptamani inainte de Craciun, fiecare dintre ele reprezentand cate o dorinta. Toate sunt reaprinse in seara Craciunului, pentru a sarbatori Nasterea Domnului. In Australia, pentru ca nu e zapada, Mos Craciun nu poate veni cu sania trasa de reni, asa ca a fost inlocuita cu o caleasca la care sunt inhamati opt canguri.

Noaptea cea buna si colinde raggae In Cuba, cea mai importanta perioada este Ajunul Craciunului, denumita Nochebuena (Noaptea cea buna). Masa traditionala inseamna pentru cubanezi friptura de porc, fasole neagra cu orez si plante traditionale (Yuca) sub forma de piure. Familiile numerose se reunesc si, intr-o groapa sapata in pamnt si plina de carbuni acoperiti cu frunze de bananier, frig un porc intreg. Familiile (care in Cuba includ rudele de toate gradele) petrec toata noaptea pe muzica traditionala. Colindele de Craciun in Jamaica sunt aceleasi intalnite in toata lumea (Jingle Bells, Holy Night, Silent Night etc.), dar mai exista si colinde cantate in ritm de raggae. Masa de Craciun cea mai importanta este pranzul. Ea include orez, pui, carne de bou si capra picanta si, mai rar, friptura de vita sau porc.

Craciun de doua ori pe an

Copacul impodobit de Craciun se numeste Pohntokawa. Multe persoane in Noua Zeelanda urmeaza vechile traditii engleze in ceea ce priveste masa traditionala: curcan, budinca de stafide si salate reci. Nimeni nu considera Craciunul complet fara prajitura Pavlova – preparata din bezea si decorata cu kiwi, capsuni si frisca. Deoarece foarte multi oameni din emisfera nordica traiesc acum in Noua Zeelanda, a devenit o obisnuinta sa se serbeze Craciunul de doua ori intr-un an – o data pe 25 decembrie si a doua oara in iulie, atunci cnd este mijlocul iernii.

In Olanda vine doar Mos Nicolae

In Olanda, numele Sfantului Nicolae este Sinterklaas. Copiii olandezi stiu ca Mos Nicolae vine din Spania in ziua de 6 decembrie. In seara din ajunul venirii Mosului Nicolae, copiii isi umplu ghetutele cu fn si zahar pentru calul mosului, iar dimineata, cand se trezesc, gasesc ghetutele pline cu daruri, nuci si bomboane. Uneori, mosul apare in carne si oase in casele oamenilor, impreuna cu asistentul sau Black Pete. Mos Nicolae ii intreaba pe copii daca au fost cuminti in anul care a trecut.

Jul si noaptea lumanarilor

In Finlanda, Craciunul este sarbatoarea familiei. Seara, in jurul orei 17.00, familiile pleaca la biserica pentru slujbe speciale, apoi la cimitir pentru a aprinde lumanari la mormintele celor dragi. Imaginea miilor de lumanari ce lumineaza noaptea este una pe care cu greu o poti uita. In Ajunul Craciunului, copiii asteapta sosirea Mosului, care pune mereu aceeasi intrebare: Sunt cumva copii cuminti aici? Raspunsul este, bineinteles, tot timpul acelasi – Da!. Mosul are o desaga plina de cadouri, iar in timp ce slujitorii lui il ajuta sa le imparta, el povesteste celor mici despre calatoria grea pe care o face din Laponia. In Suedia, cea mai importanta zi este Ajunul Craciunului. O masa speciala este pregatita pentru Ajunul Craciunului – sunca, peste si fasole – acesta fiind si prilejul cu care rudele isi fac daruri. Multi suedezi merg la biserica in dimineata zilei de Craciun. Craciunul se numeste la suedezi Jul.

Buturuga frantuzeasca

Pe vremuri, in Franta, Sfantul Nicolae aducea cadouri micutilor in ziua de 6 decembrie (traditia se mai pastreaza inca in unele zone din nordul tarii). Acum, Pere Noel (Mos Craciun) i-a luat locul lui Mos Nicolae. El vine in casele francezilor in noaptea de 24 decembrie si pune cadouri in ghetute. Punctul culminant al mesei de Craciun pentru francezi este traditionala Buche de Noel, o prajitura de ciocolata sub forma de buturuga. In Germania, Ajunul Craciunului este cea mai importanta zi de sarbatoare. In ziua de ajun, familia se aduna pentru cina si pentru a merge impreuna la biserica, la Mesa din noaptea de Craciun. In unele familii se obisnuieste sa se cante colinde, dar pentru cei mai multi nemti Craciunul este un moment de reflexie si analiza.

Mos Gerila si impodobirea cactusului Pe vremea URSS, Craciunul nu prea era sarbatorit. Anul Nou era ocazia cu care Mos Gerila aducea cadouri copiilor. Odata cu caderea comunismului, Craciunul a inceput sa fie sarbatorit in mod deschis – fie pe 25 decembrie sau, de catre cei mai multi dintre rusi, pe 7 ianuarie, dupa mai vechiul calendar iulian. Rusii mannca la masa de Craciun prajituri, placinte si galusti de carne. Spaniolii si portughezii au introdus pomul de Craciun in America Latina, dar cum acolo nu exista conifere, sud sunt decorati cactusi, pini sau brazi din plastic.

Cadouri impartite in ianuarie

Cine merge in insorita Spanie de Craciun poate crede ca sarbatoarea a fost anulata. Cu toate acestea, Craciunul este sarbatorit, dar darurile se dau pe 6 ianuarie, cu ocazia zilei celor Trei Regi.

Cei mai generosi

Daca vorbim despre cadourile de Craciun, iata si un clasament al celui mai darnic popor, dupa suma alocata de fiecare persoana pentru daruri.

1. Statele Unite 1.100 euro 2. Marea Britanie 900 euro 3. Canada 700 euro 4. Spania 635 euro 5. Italia 555 euro 6. Australia 550 euro 7. Franta 490 euro 8. Germania 440 euro 9. Belgia 400 euro 10. Hong-Kong 200 euro 11. Japonia 132 euro