Categories
Informatii Utile

Casa din suflet – Turism

Casa din sufletNostalgia mirosului de brad si de flori albastre a readus o doamna pe meleaguri moldovenesti de basm

Istoria aceasta este, ntr-un fel, speciala. Este povestea unei case cu sufletul cald. A unei case ridicate de pasiunea unei profesoare de romna. Cladita, muncita, migalita cu dragoste si ngrijita fara istov, asa cum te-ai ocupa de un copil. Si poate ca ea, povestea, nici n-ar fi trebuit sa aiba cuvinte. Ar fi fost de ajuns imaginile. Cele cu imensitatea muntelui, cu apa limpede cristal, venita din inima de piatra si bulbucind la vale, cu simfonia nuantelor de verde din jur. Instantaneele cu Beethoven, uriasul cel blnd, cu mesele de basm ntinse direct pe pajiste ori cu serile luminate cald, galben-auriu, de focul din semineu….

Ca sa ajungi la Casa Lucretia trebuie sa intri, cale de ctiva kilometri buni, catre mijlocul tarmului fabulos al manastirilor pictate. Drum ntins, serpuit, care urca pe nesimtite, asezat, moldoveneste, spre culmea Raraului, proptita urieseste sub un glob incredibil de cer albastru. Abia se crapa de ziua si, pe drum, la cte o intrare de casa, mai abureste o lumina…

O profesoara si un medic mnati de dor Aici, la un pas de culmea muntelui, Lucre- tia, Doamna cum i zic toti ai casei (da, da, chiar asa cu D mare, semn al respectului!), se trezeste cel mai adesea naintea zorilor. Se ridica ncetisor din pat si coboara n bucatarie. Pune de-o cafea, iese nitel afara n prag, apoi, pna se face cafeaua, trece cu privirea peste toate sa vada daca-s n buna ordine. Vara, iarna, smbata, duminica, se trezeste fara ceas aproape la ora fixa, ca si cum toate treburile pe care le are de facut n-o lasa sa doarma. Asa s-a obisnuit din anii lungi petrecuti la catedra. Zeci de ani n care a nvatat generatii de elevi sa vorbeasca romneste.

Lucretia ncepe apoi un tur al casei. Stie locul fiecarui lucrusor, unde trebuie sa stea, care-i cea mai buna pozitie ca sa-l puna n valoare, n ce lumina, mai la dreapta sau mai la stnga. Sufrageria uriasa, cu peretii de sticla dnd direct catre brazii din coasta, e strajuita de bufetul din nuc ncrustat, lucrat cam pe vremea Mariei Tereza, si de semineul nconjurat de fotolii comode. Terasa miroase a rasina de brad si are scaune si mese mpletite din nuiele de plop, de mini de bucovineni mesteri din Borodina si de dincolo de Vama, catre Izvoarele Sucevei. Apoi bucataria, curata-luna si aliniata ca un pluton la parada, unde de cu noapte forfotesc oalele cu mncare si abureste un miros aromitor, dulce-dulce, de poale-n bru si alivenci. Care-i secretul succesului extraordinar al pensiunii noastre? Cum am ajuns eu, profesoara de romna, si sotul meu, medic, sa ne apucam de o asemenea treaba? Stii ca de multe ori ma ntreb si eu. Cred ca de vina e dorul… Gndul de a ne ntoarce aici, n Vama, unde ne-am nascut, unde ne-am cunoscut, unde am copilarit. Dorul de acasa. Trece un pic si pe la florile din vasele mari de piatra, si pe la cele de la intrare. Piguleste o frunza, rupe o ramurica mai uscata, iese iarasi n prag sa arunce o privire la cer si apoi urca scarile, la etaj, sa traga draperiile de la ferestre sa intre soarele, semn al nceputului de zi. ntre timp, domnul doctor, stapnul casei si sotul Lucretiei, apare si dispare pe usile laterale, cele care dau spre pajistea cu pauni si catre chioscul din lemn, potopit de verdeata si de trandafiri cataratori unde se pregateste gratarul. l alinta putin pe Beethoven, uriasul caine Saint- Bernard, si urca n padure spre locul izvorului captat care aduce apa minerala casei.

Paradisul ridicat din dragoste S-a facut deja ziua bine si, daca ridici privirea, spectacolul ti taie respiratia: soarele iese dintre munti ncetisor, asemenea copiilor care nvata sa mearga. Apoi prinde puteri si, brusc, ntreaga culme incepe sa freamate. Apa izvora- sului clipoceste neobosita si capata alte sclipiri, mai vii. Copacii de pe margini, parca chircit i peste noapte, se ridica semeti si-si tremura usurel ramurile, apoi ramn nemiscati ca oamenii cazuti pe gnduri. Aerul jilav de noapte se primeneste cu haine proaspete. Peste pa- durea mustind de miresme alearga o spuzeala subtire ce se mistuie repede sub razele galbene. Ultima vlaga umeda a noptii trecute dispare. Vedeti, locurile acestea ni se pareau sacre, erau cele mai frumoase imagini din lume. Pentru noi, care locuiam ntr-un apartament la bloc, toate acestea aveau valoarea unui paradis. Si, ntr-o buna zi, ne-am hotart sa venim napoi. Nici vorba sa ne gndim la turism, la vreo afacere sau ceva de genul acesta! Am vrut numai sa ridicam o casa a noastra, un loc n care sa ne retragem ntr-o buna zi. Era, de fapt, o nostalgie de care parca nu stiam si pe care am lasat-o sa vorbeasca.

Fosta profesoara recunoaste cinstit ca s-a aruncat ntr-o aventura atunci cnd a decis sa construiasca casa. Intelectuali fini, dedati discutiilor filosofice, cei doi soti nu s-au gndit nicio clipa la implicatiile problemei. Costuri, planuri, inginerie, lemn, piatra olane… Au fa- cut totul cu resurse locale. Cu lemn din padurea lor, cu apa din propriile izvoare, cu piatra din albia rului si din cariera de la Vama. Asa s-au trezit cu o casa de basm, nou-nouta, nsa… prea mare fata de nevoile lor! Au vrut s-o vnda si sa-si ia alta mai mica, dar le-a venit ideea sa faca turism. Eram foarte speriati amndoi si am ncercat marea cu degetul, cum se zice. Ezitam, bjbiam, n-aveam nicio ncredere. Pna cand am avut surpriza sa constata m ca oamenilor le placea la noi. Si locul, si atmosfera, si mncarea pe care n-o gateam n mod special, ci la fel ca pentru noi, acasa.

Apoi Lucretia a nvatat ce nseamna succesul. La fel cum simtul artistic si ochiul ei extrem de sensibil i spun exact ce si cum sa faca pentru a fi totul perfect. Pas cu pas. Cu bani mprumutat i, cu ajutor de la prieteni si de la rude, cu ntrebari, cu nedumeriri si cu multe, multe sperante. nca un etaj, baie pentru fiecare camera, terasa pardosita cu scndura de fag, foi- sor cu cerdac, apa de izvor, minerala, coborta direct din munte, ncalzirea, izolarea

N-au avut niciun model, tot ce au respectat a fost traditia bucovineana. Si chiar asa arata Casa Lucretia acum, apartinnd cu totul lumii molcome a Bucovinei. Putin idilica, blnda, nostalgica, rasucita un picut catre trecut si catre frumosul din om… Asa cum este si silueta femeii care te ntmpina n prag. Dreapta, corecta, capabila de multa dragoste si daruire, Lucret ia traieste viata din plin. Adevarul a devenit pentru ea un cult. Pe undeva, nu se simte n stare sa admita ca oamenii au defecte. Si cnd le constata, e prima care sufera din cauza lor. Stie sa-si apere si micile fantezii, clipele de destindere, plimbarile pna la izvor, cartile, discutiile, visurile. si apara dragostea, fiindca stie sa iubeasca fara convulsii, fara insomnii, fara ntrebari complicate, fara fire albe aparute peste noapte, cu gratie si discretie.

Raiul Bucovinei La ora prnzului, apoi catre amiaza, Lucretia si face timp neaparat si pentru bucatarie. Aici e tarmul retetelor fabuloase, pastrate de generatii n familie, retete vechi, scrise n grai greu de nteles, pe foi ngalbenite. Eu pastrez cu sfintenie retetele mostenite de la strabunica mea pentru ca asta nseamna cu adevarat bucatarie bucovineana traditionala. Este chiar arta culinara! Uite, folosim totul absolut natural, proaspat, ingrediente care apartin la fel de mult locului acestuia ca si noi, ca si casa noastra. Carnea, puiul, vitelul, smntna, verdeturile, toate acestea nu sunt la fel n Bucuresti si n Bucovina.

Gatim aici asa cum faceau mamele si bunicile noastre, iar asta se simte imediat. Toti cei care ne-au trecut pragul, fara exceptie, au revenit ca prieteni. Si au fost destui: parlamentari, ministri, ambasadori, bancheri, principese, oameni de stat, americani, olandezi, elvetieni, englezi, israelieni, francezi, ba chiar si din Noua Zeelanda. Ca sa obtii locuri pentru un sejur la Casa Lucretia trebuie sa te programezi cu cateva luni nainte. Iar daca ajungi aici si privesti n jur, ti-e usor sa ntelegi fascinatia pe care locurile acestea o exercita asupra oamenilor. Totul este perfect: iarba, copacii, cerul albastru, paunii si iepurele alb, aerul, miresmele adnci, linistea desavrsita, pna si Saint-Bernardul blnd si urias din fata usii cu butoiasul legat la gt. Lumea din inima muntelui pare ncremenita, timpul parca sta pe loc, iar apusurile scalda totul ntr-o baie de argint. Un argint rosu, de la purpura amurgului. Aerul te mbata, miroase a brad, a rasina, a apa si a flori albastre. Aici te simti, cu adevarat, acasa.

Casa Lucretia Casa Lucretia este situata n inima Bucovinei, n localitatea Vama si este nconjurata de vestitele manastiri ale Moldovei. Vama se afla pe DN 1,7, la circa 50 km distanta de Suceava si la doar 15 km de Cmpulungul Moldovei, foarte aproape de Moldovita, perla arhitecturii crestin-medievale moldovenesti si de acea Capela Sixtina a Estului care este Voronetul. Printre obiectivele turistice ce se pot vizita, avnd ca baza Casa Lucretia, se numara: Salina Cacica, atelierele de ceramica neagra de la Marginea, manastirile Agapia, Varatec, Neamt, Dragomirna etc. Se mai ofera: transport la si de la aeroport sau gara, excursii si drumetii montane cu ghid, partide de vnatoare, demonstratii de arta, obiceiuri si mestesuguri populare ale zonei. Pensiunea are 20 de locuri de cazare de trei stele (Premiul de Excelenta n turism), n 8 camere duble si un apartament, si asigura mese pregatite dupa cele mai delicioase retete ale bucatariei bucovinene (Margareta de Aur pentru gastronomie). Camerele sunt dotate cu: TV color cu programe prin satelit, baie proprie, ncalzire centrala, telefon cu linie internationala si fax. Preturi: cazare camera dubla cu mic dejun inclus – 45 de euro n extrasezon si 50 de euro n sezon. Se pot servi si celelalte mese pentru suma de 10-15 euro/masa/persoana/zi. Rezervarile se pot face telefonic la numerele: 0230.23.94.56; 0744.555.837.