Guvernul centrist al României, condus de premierul Ludovic Orban, a supraviețuit luni unui vot de încredere, cu doar câteva zile înaintea alegerilor prezidențiale din 10 și 24 noiembrie.

Câștigul înseamnă că guvernul poate începe procesul de numire a comisarului UE al țării. Orban a spus că va propune o nominalizare după ce a vorbit cu președintele țării.

Cu toate acestea, incertitudinea politică care a urmat prăbușirii guvernului social-democrat luna trecută nu este probabil să se încheie curând.

Primăvara viitoare, românii vor reveni la urne pentru alegerile locale, iar din nou la sfârșitul anului 2020, când vor alege un nou parlament.

Iată ce trebuie să știți despre lungul sezon politic al României – și despre implicațiile sale pentru Europa.

De ce a existat un vot de încredere?

Guvernul social-democrat din Viorica Dancila s-a prăbușit luna trecută după ce a pierdut un vot de încredere în parlament.

Petrecerea a văzut o serie de neplăceri în acest an.

Fostul lor lider de partid, Liviu Dragnea, a fost condamnat la închisoare pentru abuz în serviciu.

“Votul de luni este rezultatul dezvăluirii Partidului Social Democrat al cărui lider a fost închis primăvara trecută imediat după alegerile europene”, a declarat pentru Euronews expertul Adrian Moraru, directorul Institutului de Politici Publice din București.

Alegătorii au pedepsit partidul la alegerile europene din mai pentru modificări ale sistemului judiciar care au fost considerate a submina statul de drept și au declanșat proteste masive de stradă.

Apoi, Parlamentul European a respins primul comisar european propus de partid din cauza conflictelor de interese.

“Celelalte partide din parlament au profitat de șansă și au depus o moțiune de neîncredere”, a spus Moraru.

În urma prăbușirii guvernului, președintele centrist al României, Klaus Iohannis, l-a numit pe Orban funcția de prim-ministru desemnat pentru a forma un guvern.

Cine este Orban, noul premier?

Orban, de 56 de ani, este un fost ministru al transporturilor.

Potrivit Euractiv, politicianul este fratele primului comisar european al României. Nu este conectat la premierul Ungariei, Viktor Orban, deși tatăl său este de etnie maghiară, a spus site-ul de știri.

Orban a spus că principalele obiective ale guvernului său includ reducerea structurilor guvernamentale, investiții în proiecte de infrastructură cheie și corectarea măsurilor economice care au lovit sectorul de afaceri.

El a mai spus că se va pune accentul pe „asigurarea independenței reale a sistemului de justiție”.

Orban ar putea lupta să negocieze majorități pentru orice inițiativă legală din cauza unei opoziții fragmentate, până la alegerile generale din 2020.

Alegerile prezidențiale vor avea impact asupra formării guvernului?

Cabinetul român va rămâne în funcție indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale.

„Conform Constituției române, președintele nu are niciun efect asupra guvernului”, a declarat Moraru pentru Euronews, adăugând că numai parlamentul poate demite cabinetul.

Cine candidează la președinție?

Sondajele arată că președintele actual Iohannis este un favorit clar la viitoarele alegeri prezidențiale.

Iohannis reprezintă Partidul Liberal, afiliat grupului conservator PPE la Parlamentul European.

Conform unui sondaj realizat de IMAS pentru stația Europa FM săptămâna trecută, Iohannis se află în prezent la 45,7% din voturile prevăzute. Partidul său este de asemenea proiectat să câștige cele mai multe locuri la alegerile legislative de anul viitor, a spus Moraru.

Mircea Diaconu, un actor care candidează ca independent, vine pe locul doi cu 16,7% din voturile prevăzute. Conform rapoartelor mass-media locale, el are susținerea PRO România și ALDE.

Fostul premier social-democrat Viorica Dancila a ajuns pe locul trei în același sondaj, cu doar 15,1%.

Dan Barna, liderul Uniunii Salvați România (USR este în al patrulea rând, cu 12,6% din voturile preconizate. Este afiliat grupului liberal ALDE la Parlamentul European).

Care sunt problemele care domină campania?

„Aceasta este într-un fel o campanie plictisitoare, deoarece nu a existat dezbatere și nu va exista dezbatere, cel puțin în această rundă”, a spus Moraru, adăugând că favoritul Iohannis nu poate dori să își asume riscul.

„Rețineți că președintele român nu are prea mult pârghie în ceea ce privește viața de zi cu zi a românilor”, a adăugat el, cu parlamentul însărcinat să adopte măsuri cheie de politică.

În ultimele luni, dezbaterea publică a fost dominată de corupție, administrație publică slabă și încercări ale guvernului de a slăbi sistemul judiciar. Protestele în masă care atrag zeci de mii de oameni au avut loc la începutul acestui an în acest context.

Care sunt implicațiile europene?

Tug-of-war-ul de la București riscă să extindă un vid de elaborare a politicilor în Uniunea Europeană dincolo de începutul lunii decembrie.

Noua echipă a Comisiei Europene, sub conservatorul german Ursula von der Leyen, trebuia să preia funcția de executiv al blocului la 1 noiembrie.

Această dată de începere a fost respinsă cu o lună după ce Parlamentul European a respins candidații români, maghiari și francezi.

„O propunere de comisar va fi transmisă foarte repede după votul de încredere de luni. Parlamentarii europeni Adina Valean și Siegfried Mureșan sunt numele discutate “, a declarat un parlamentar național al Partidului Național Liberal (PNL), centrist Orban.

Valean și Mureșan sunt parlamentari europeni ai României și stau cu Partidul Popular European de centru-dreapta, cea mai mare facțiune a legislativului.

Analiștii consideră că Orban ar putea obține suficientă susținere pentru a inversa parțial o revizuire judiciară care a fost descrisă de Bruxelles drept o amenințare la statul de drept.

Iohannis, favoritul președinției, este un „președinte testat”, „pro-UE” și cunoscut de alți lideri europeni, a spus Moraru.