Președintele de centru-dreapta al României, Klaus Iohannis, a câștigat un al doilea mandat luni devreme, zdrobindu-l pe contestatarul său socialist într-o scurgere a alegerilor prezidențiale, cu un angajament de a relua reformele judiciare încetinite de guvernele succesive ale democraților (PSD).

Două sondaje separate de ieșire au arătat că Iohannis a obținut 64% -67% din voturi, iar fosta premieră Viorica Dancila a PSD-ului de stânga ocupând 33-36%.

“Câștigătorul de astăzi este România modernă, România europeană, România normală”, a spus Iohannis reporterilor în discursul său de victorie.

Sub o succesiune de guverne PSD, România a refuzat măsuri anticorupție. Alături de colegii ex-comuniști Polonia și Ungaria, a fost criticat de Bruxelles pentru acțiunile sale.

Cu toate acestea, Iohannis, în vârstă de 60 de ani, a fost creditat de aliații occidentali și de Uniunea Europeană încercând să protejeze statul de drept, în special prin încercări provocatoare de a limita independența judecătorilor.

Atribuțiile președintelui sunt limitate în mare parte la numirea unui prim ministru, pe baza cine poate comanda o majoritate, contestând legile la Curtea Constituțională și numind unii procurori șefi.

Iohannis va avea acum șansa să instaleze procurorii anticorupție și anti-mafie care sunt serioși cu privire la combaterea corupției endemice.

Planul său are sprijinul premierului Ludovic Orban, care a devenit șeful unui guvern minoritar liberal prin câștigarea unui vot parlamentar de încredere în urmă cu trei săptămâni.

PSD Viorica Dancila a crescut sarcina probei în cazurile de corupție, a reorganizat completele de judecători și a înființat o unitate specială pentru a cerceta magistrații pentru eventuale abuzuri, o mișcare văzută pe scară largă ca un instrument de constrângere politică.

Reformele judiciare ale României au fost monitorizate de Bruxelles de la aderarea la UE în 2007; în octombrie, Bruxelles-ul a declarat că reformele se vor întoarce.

Iohannis, un etnic vorbitor german și fost primar al Sibiului, a devenit președinte în 2014.

El a ajutat la obținerea aprobării populare pentru un referendum în luna mai trecut, care a propus interzicerea guvernelor de modificare a legislației prin decret de urgență și interdicția de grațiere pentru infracțiunile legate de corupție.