România a marcat 30 de ani de la Revoluția Română cu mai multe evenimente duminică.

S-au organizat servicii religioase, ceremonii militare și expoziții pentru a aminti una dintre cele mai importante zile ale Revoluției din 1989.

La 22 decembrie 1989, dictatorul Nicolae Ceaușescu a fost forțat să iasă de la putere, în urma unei săptămâni de proteste, represiune sângeroasă la orașul din vestul Timișoarei și o noapte de sacrificare în București, timp în care sediul Comitetului Central al Comuniștilor Petrecere înconjurată de zeci de mii de manifestanți.

Răscoala anticomunistă, care a început la Timișoara la 16 decembrie 1989, s-a răspândit la București la 21 decembrie 1989.

Pe 22 decembrie 1989, pe fondul revoltelor, Ceaușescu și soția sa au încercat să scape de oraș, doar pentru a fi capturați și judecați zile mai târziu. Au fost condamnați pentru genocid și abuz de putere, condamnați la moarte și executați prompt în ziua de Crăciun, 1989.

Revoluția a lăsat peste 1.000 de oameni morți și a pus capăt guvernării lui Ceaușescu.

La trei decenii după Revoluție, cei care au murit pentru a face posibilă au fost amintiți în România duminică.

Ceremonii militare și religioase au avut loc la București, la Memorialul renașterii și la Altarul Eroilor Căzuți, la sediul TVR.

De asemenea, guvernul comemorează aceste evenimente la Ateneul Român cu o ceremonie numită „30 de ani de libertate”, reprezentată de o expoziție de fotografie dedicată eroilor Revoluției Române, urmată de un concert de muzică simfonică.

Ministrul de Interne, Marcel Vela, a deschis clădirea în care Comitetul Central al Partidului Comunist a funcționat pentru public pentru prima dată în istorie. Clădirea găzduiește acum Ministerul Afacerilor Interne.

Ministrul de Interne i-a invitat pe toți cei care doresc să vadă fostul birou al dictatorului, balconul unde Ceaușescu și-a dat ultima adresă, subsolul poliției secrete și celulele de arestare și izolare.

Klaus Iohannis, președintele României, a declarat la comemorări: “Am spus adesea că trebuie să aflăm adevărul despre decembrie 1989. Vrem ca oamenii vinovați să fie aduși în justiție. Vrem dreptate.” Poeta română Ana Blandiana: „Atunci când justiția nu reușește să fie o formă a memoriei, numai memoria poate fi o formă de dreptate”.

„Spre vocile care ne cer să ne întoarcem la adevărul Revoluției, voi răspunde clar: doar vinovații vor uita de astfel de crime, doar vinovații vor să ascundă adevărul”, a declarat premierul român, Ludovic Orban , spus.

Cu câteva zile înainte de comemorări, Iohannis a descris Revoluția din 1989 drept „piatra de temelie a democrației în România”.