Author: admin

Ritualurile sunt complexe si numeroase, iar crestinii pe pe intreg mapamondul sunt convinsi ca toate ii vor apara de rele. De Sarbatori ne facem cadouri. De unde vine insa acest obicei? Ei bine, are doua surse – pe de o parte, provine din darnicia lui Mos Craciun, pe de alta, reprezinta o imitare a gestului celor trei magi de a se inchina Mantuitorului, prin aducere de daruri. La britanici, darurile se impart pe 26 decembrie, pe cand danezii au o modalitate mai putin intalnita de a oferi cadourile – se aduna toti ai casei in jurul bradului, cel mai varstnic ia un cadou pe care-l da celui destinat. Acesta, la randul sau, ia un altul si-l ofera persoanei pentru care a fost pregatit si tot asa. In Norvegia, nimic nu se petrece… la intamplare. Darurile sunt ascunse de cei care le daruiesc intr-un sac cu paie care este apoi legat deasupra usii destinatarului. Cand acesta iese din casa, invariabil, cadourile ii cad in cap.

Cei 13 Mos Craciuni

Grecii nu strang masa de Craciun dupa ospat pentru ca Iisus, care va trece pe acolo noaptea, sa nu ramana flamand. In Elvetia, intotdeauna Mos Craciun trebuie sa aduca bradul in casele oamenilor. La fel de obligatorie este si Parada ridichilor luminate, obicei in cadrul caruia copiii, ajutati de parinti, dotati cu mici cutite, scobesc ridichi mari de luna, pe care apoi le impodobesc cu diverse modele. Apoi introduc o lumanare in ridiche, pe care o agata cu trei sfori, si o folosesc drept lampion in drumul lor spre curtea scolii, unde se intalneste toata comunitatea si canta colinde. Ajunul Craciunului in Slovacia reprezinta un moment important pentru fetele nemaritate care vor sa-si afle ursitul. Cu 12 zile inainte, fetele scriu pe 12 biletele numele baietilor pe care ii plac si le pun sub perna. Dimineata, arunca cate un bilet la gunoi, astfel incat cel ramas pentru dimineata de Craciun le va indica numele ursitului. Polonezii au si ei obiceiurile lor – se uita pe cer si asteapta sa vada care este prima stea ce apare in seara de 24 decembrie, amintindu-si de steaua din Bethleem. Cand steaua apare, toti se imbratiseaza si isi fac urari. In Lituania, legendele mentioneaza ca, la miezul noptii, apa din fantani se transforma in vin, iar animalele capata grai. Tot batranii spun insa ca e mai bine sa nu le auzi, pentru ca cine nu-si poate stapani aceasta curiozitate isi va gasi sfarsitul in anul urmator. Daca insa cineva bea apa din fantana in momentul in care aceasta devine vin, va avea un an norocos. In Islanda, vin, conform traditiei, 13 Mosi Craciuni. Primul coboara din munti, ocoleste casele si pune dulciuri in ghetutele copiilor, in timp ce acestia dorm. Primesc darurile numai daca au fost cuminti. Insa daca nu si-au ascultat parintii nu li se lasa un bat, ci… un cartof. Evident ca acestia devin tinta ironiei colegilor de joaca! A doua zi, vine cel de-al doilea Mos si tot asa pana pe 25 decembrie, cand primul Mos se intoarce la casa lui din munti, pe 26 cel de-al doilea, ultimul revenind acasa pe 6 ianuarie. Ziua de 6 ianuarie este numita si Al treisprezecelea si este considerata de islandezi ultima zi de Craciun. In Marea Britanie, Craciunul este poate cea mai importanta sarbatoare a anului. Pregatirile incep cu mult inainte de 25 decembrie. Britanicii iubesc atat de mult aceasta sarbatoare, incat in unele magazine poti gasi brazi impodobiti si inscriptii cu urari inca din luna octombrie, iar subiectele de conversatie se invartesc numai in jurul sarbatorii. Desigur, cumparaturile si pregatirile sunt prioritatea numarul unu.

Caleasca trasa de canguri

Craciunul a devenit sarbatoare nationala in SUA abia in 1870, cand presedintele Ulysses Grant a semnat un act oficial in acest sens. Americanii sarbatoresc in familie, iar traditiile lor sunt destul de apropiate de ale europenilor. Doar colindele sunt mai speciale, avand si accente de gosspel si muzica religioasa. Obiceiul bradului a fost adus de predicatorul Martin Luther din Germania, tara sa de origine. Presedintele Theodore Roosevelt a interzis impodobirea bradului la Casa Alba, declarandu-se in acest mod un infocat protector al mediului. Se spune insa ca si copiii sai aveau intotdeauna de Craciun un brad ascuns intr-o camera secreta. Traditia impodobirii bradului la Casa Alba a revenit in 1923. Americanii aprind cate o lumanare in fiecare duminica cu cinci saptamani inainte de Craciun, fiecare dintre ele reprezentand cate o dorinta. Toate sunt reaprinse in seara Craciunului, pentru a sarbatori Nasterea Domnului. In Australia, pentru ca nu e zapada, Mos Craciun nu poate veni cu sania trasa de reni, asa ca a fost inlocuita cu o caleasca la care sunt inhamati opt canguri.

Noaptea cea buna si colinde raggae In Cuba, cea mai importanta perioada este Ajunul Craciunului, denumita Nochebuena (Noaptea cea buna). Masa traditionala inseamna pentru cubanezi friptura de porc, fasole neagra cu orez si plante traditionale (Yuca) sub forma de piure. Familiile numerose se reunesc si, intr-o groapa sapata in pamnt si plina de carbuni acoperiti cu frunze de bananier, frig un porc intreg. Familiile (care in Cuba includ rudele de toate gradele) petrec toata noaptea pe muzica traditionala. Colindele de Craciun in Jamaica sunt aceleasi intalnite in toata lumea (Jingle Bells, Holy Night, Silent Night etc.), dar mai exista si colinde cantate in ritm de raggae. Masa de Craciun cea mai importanta este pranzul. Ea include orez, pui, carne de bou si capra picanta si, mai rar, friptura de vita sau porc.

Craciun de doua ori pe an

Copacul impodobit de Craciun se numeste Pohntokawa. Multe persoane in Noua Zeelanda urmeaza vechile traditii engleze in ceea ce priveste masa traditionala: curcan, budinca de stafide si salate reci. Nimeni nu considera Craciunul complet fara prajitura Pavlova – preparata din bezea si decorata cu kiwi, capsuni si frisca. Deoarece foarte multi oameni din emisfera nordica traiesc acum in Noua Zeelanda, a devenit o obisnuinta sa se serbeze Craciunul de doua ori intr-un an – o data pe 25 decembrie si a doua oara in iulie, atunci cnd este mijlocul iernii.

In Olanda vine doar Mos Nicolae

In Olanda, numele Sfantului Nicolae este Sinterklaas. Copiii olandezi stiu ca Mos Nicolae vine din Spania in ziua de 6 decembrie. In seara din ajunul venirii Mosului Nicolae, copiii isi umplu ghetutele cu fn si zahar pentru calul mosului, iar dimineata, cand se trezesc, gasesc ghetutele pline cu daruri, nuci si bomboane. Uneori, mosul apare in carne si oase in casele oamenilor, impreuna cu asistentul sau Black Pete. Mos Nicolae ii intreaba pe copii daca au fost cuminti in anul care a trecut.

Jul si noaptea lumanarilor

In Finlanda, Craciunul este sarbatoarea familiei. Seara, in jurul orei 17.00, familiile pleaca la biserica pentru slujbe speciale, apoi la cimitir pentru a aprinde lumanari la mormintele celor dragi. Imaginea miilor de lumanari ce lumineaza noaptea este una pe care cu greu o poti uita. In Ajunul Craciunului, copiii asteapta sosirea Mosului, care pune mereu aceeasi intrebare: Sunt cumva copii cuminti aici? Raspunsul este, bineinteles, tot timpul acelasi – Da!. Mosul are o desaga plina de cadouri, iar in timp ce slujitorii lui il ajuta sa le imparta, el povesteste celor mici despre calatoria grea pe care o face din Laponia. In Suedia, cea mai importanta zi este Ajunul Craciunului. O masa speciala este pregatita pentru Ajunul Craciunului – sunca, peste si fasole – acesta fiind si prilejul cu care rudele isi fac daruri. Multi suedezi merg la biserica in dimineata zilei de Craciun. Craciunul se numeste la suedezi Jul.

Buturuga frantuzeasca

Pe vremuri, in Franta, Sfantul Nicolae aducea cadouri micutilor in ziua de 6 decembrie (traditia se mai pastreaza inca in unele zone din nordul tarii). Acum, Pere Noel (Mos Craciun) i-a luat locul lui Mos Nicolae. El vine in casele francezilor in noaptea de 24 decembrie si pune cadouri in ghetute. Punctul culminant al mesei de Craciun pentru francezi este traditionala Buche de Noel, o prajitura de ciocolata sub forma de buturuga. In Germania, Ajunul Craciunului este cea mai importanta zi de sarbatoare. In ziua de ajun, familia se aduna pentru cina si pentru a merge impreuna la biserica, la Mesa din noaptea de Craciun. In unele familii se obisnuieste sa se cante colinde, dar pentru cei mai multi nemti Craciunul este un moment de reflexie si analiza.

Mos Gerila si impodobirea cactusului Pe vremea URSS, Craciunul nu prea era sarbatorit. Anul Nou era ocazia cu care Mos Gerila aducea cadouri copiilor. Odata cu caderea comunismului, Craciunul a inceput sa fie sarbatorit in mod deschis – fie pe 25 decembrie sau, de catre cei mai multi dintre rusi, pe 7 ianuarie, dupa mai vechiul calendar iulian. Rusii mannca la masa de Craciun prajituri, placinte si galusti de carne. Spaniolii si portughezii au introdus pomul de Craciun in America Latina, dar cum acolo nu exista conifere, sud sunt decorati cactusi, pini sau brazi din plastic.

Cadouri impartite in ianuarie

Cine merge in insorita Spanie de Craciun poate crede ca sarbatoarea a fost anulata. Cu toate acestea, Craciunul este sarbatorit, dar darurile se dau pe 6 ianuarie, cu ocazia zilei celor Trei Regi.

Cei mai generosi

Daca vorbim despre cadourile de Craciun, iata si un clasament al celui mai darnic popor, dupa suma alocata de fiecare persoana pentru daruri.

1. Statele Unite 1.100 euro 2. Marea Britanie 900 euro 3. Canada 700 euro 4. Spania 635 euro 5. Italia 555 euro 6. Australia 550 euro 7. Franta 490 euro 8. Germania 440 euro 9. Belgia 400 euro 10. Hong-Kong 200 euro 11. Japonia 132 euro

Istoria aceasta este, ntr-un fel, speciala. Este povestea unei case cu sufletul cald. A unei case ridicate de pasiunea unei profesoare de romna. Cladita, muncita, migalita cu dragoste si ngrijita fara istov, asa cum te-ai ocupa de un copil. Si poate ca ea, povestea, nici n-ar fi trebuit sa aiba cuvinte. Ar fi fost de ajuns imaginile. Cele cu imensitatea muntelui, cu apa limpede cristal, venita din inima de piatra si bulbucind la vale, cu simfonia nuantelor de verde din jur. Instantaneele cu Beethoven, uriasul cel blnd, cu mesele de basm ntinse direct pe pajiste ori cu serile luminate cald, galben-auriu, de focul din semineu….

Ca sa ajungi la Casa Lucretia trebuie sa intri, cale de ctiva kilometri buni, catre mijlocul tarmului fabulos al manastirilor pictate. Drum ntins, serpuit, care urca pe nesimtite, asezat, moldoveneste, spre culmea Raraului, proptita urieseste sub un glob incredibil de cer albastru. Abia se crapa de ziua si, pe drum, la cte o intrare de casa, mai abureste o lumina…

O profesoara si un medic mnati de dor Aici, la un pas de culmea muntelui, Lucre- tia, Doamna cum i zic toti ai casei (da, da, chiar asa cu D mare, semn al respectului!), se trezeste cel mai adesea naintea zorilor. Se ridica ncetisor din pat si coboara n bucatarie. Pune de-o cafea, iese nitel afara n prag, apoi, pna se face cafeaua, trece cu privirea peste toate sa vada daca-s n buna ordine. Vara, iarna, smbata, duminica, se trezeste fara ceas aproape la ora fixa, ca si cum toate treburile pe care le are de facut n-o lasa sa doarma. Asa s-a obisnuit din anii lungi petrecuti la catedra. Zeci de ani n care a nvatat generatii de elevi sa vorbeasca romneste.

Lucretia ncepe apoi un tur al casei. Stie locul fiecarui lucrusor, unde trebuie sa stea, care-i cea mai buna pozitie ca sa-l puna n valoare, n ce lumina, mai la dreapta sau mai la stnga. Sufrageria uriasa, cu peretii de sticla dnd direct catre brazii din coasta, e strajuita de bufetul din nuc ncrustat, lucrat cam pe vremea Mariei Tereza, si de semineul nconjurat de fotolii comode. Terasa miroase a rasina de brad si are scaune si mese mpletite din nuiele de plop, de mini de bucovineni mesteri din Borodina si de dincolo de Vama, catre Izvoarele Sucevei. Apoi bucataria, curata-luna si aliniata ca un pluton la parada, unde de cu noapte forfotesc oalele cu mncare si abureste un miros aromitor, dulce-dulce, de poale-n bru si alivenci. Care-i secretul succesului extraordinar al pensiunii noastre? Cum am ajuns eu, profesoara de romna, si sotul meu, medic, sa ne apucam de o asemenea treaba? Stii ca de multe ori ma ntreb si eu. Cred ca de vina e dorul… Gndul de a ne ntoarce aici, n Vama, unde ne-am nascut, unde ne-am cunoscut, unde am copilarit. Dorul de acasa. Trece un pic si pe la florile din vasele mari de piatra, si pe la cele de la intrare. Piguleste o frunza, rupe o ramurica mai uscata, iese iarasi n prag sa arunce o privire la cer si apoi urca scarile, la etaj, sa traga draperiile de la ferestre sa intre soarele, semn al nceputului de zi. ntre timp, domnul doctor, stapnul casei si sotul Lucretiei, apare si dispare pe usile laterale, cele care dau spre pajistea cu pauni si catre chioscul din lemn, potopit de verdeata si de trandafiri cataratori unde se pregateste gratarul. l alinta putin pe Beethoven, uriasul caine Saint- Bernard, si urca n padure spre locul izvorului captat care aduce apa minerala casei.

Paradisul ridicat din dragoste S-a facut deja ziua bine si, daca ridici privirea, spectacolul ti taie respiratia: soarele iese dintre munti ncetisor, asemenea copiilor care nvata sa mearga. Apoi prinde puteri si, brusc, ntreaga culme incepe sa freamate. Apa izvora- sului clipoceste neobosita si capata alte sclipiri, mai vii. Copacii de pe margini, parca chircit i peste noapte, se ridica semeti si-si tremura usurel ramurile, apoi ramn nemiscati ca oamenii cazuti pe gnduri. Aerul jilav de noapte se primeneste cu haine proaspete. Peste pa- durea mustind de miresme alearga o spuzeala subtire ce se mistuie repede sub razele galbene. Ultima vlaga umeda a noptii trecute dispare. Vedeti, locurile acestea ni se pareau sacre, erau cele mai frumoase imagini din lume. Pentru noi, care locuiam ntr-un apartament la bloc, toate acestea aveau valoarea unui paradis. Si, ntr-o buna zi, ne-am hotart sa venim napoi. Nici vorba sa ne gndim la turism, la vreo afacere sau ceva de genul acesta! Am vrut numai sa ridicam o casa a noastra, un loc n care sa ne retragem ntr-o buna zi. Era, de fapt, o nostalgie de care parca nu stiam si pe care am lasat-o sa vorbeasca.

Fosta profesoara recunoaste cinstit ca s-a aruncat ntr-o aventura atunci cnd a decis sa construiasca casa. Intelectuali fini, dedati discutiilor filosofice, cei doi soti nu s-au gndit nicio clipa la implicatiile problemei. Costuri, planuri, inginerie, lemn, piatra olane… Au fa- cut totul cu resurse locale. Cu lemn din padurea lor, cu apa din propriile izvoare, cu piatra din albia rului si din cariera de la Vama. Asa s-au trezit cu o casa de basm, nou-nouta, nsa… prea mare fata de nevoile lor! Au vrut s-o vnda si sa-si ia alta mai mica, dar le-a venit ideea sa faca turism. Eram foarte speriati amndoi si am ncercat marea cu degetul, cum se zice. Ezitam, bjbiam, n-aveam nicio ncredere. Pna cand am avut surpriza sa constata m ca oamenilor le placea la noi. Si locul, si atmosfera, si mncarea pe care n-o gateam n mod special, ci la fel ca pentru noi, acasa.

Apoi Lucretia a nvatat ce nseamna succesul. La fel cum simtul artistic si ochiul ei extrem de sensibil i spun exact ce si cum sa faca pentru a fi totul perfect. Pas cu pas. Cu bani mprumutat i, cu ajutor de la prieteni si de la rude, cu ntrebari, cu nedumeriri si cu multe, multe sperante. nca un etaj, baie pentru fiecare camera, terasa pardosita cu scndura de fag, foi- sor cu cerdac, apa de izvor, minerala, coborta direct din munte, ncalzirea, izolarea

N-au avut niciun model, tot ce au respectat a fost traditia bucovineana. Si chiar asa arata Casa Lucretia acum, apartinnd cu totul lumii molcome a Bucovinei. Putin idilica, blnda, nostalgica, rasucita un picut catre trecut si catre frumosul din om… Asa cum este si silueta femeii care te ntmpina n prag. Dreapta, corecta, capabila de multa dragoste si daruire, Lucret ia traieste viata din plin. Adevarul a devenit pentru ea un cult. Pe undeva, nu se simte n stare sa admita ca oamenii au defecte. Si cnd le constata, e prima care sufera din cauza lor. Stie sa-si apere si micile fantezii, clipele de destindere, plimbarile pna la izvor, cartile, discutiile, visurile. si apara dragostea, fiindca stie sa iubeasca fara convulsii, fara insomnii, fara ntrebari complicate, fara fire albe aparute peste noapte, cu gratie si discretie.

Raiul Bucovinei La ora prnzului, apoi catre amiaza, Lucretia si face timp neaparat si pentru bucatarie. Aici e tarmul retetelor fabuloase, pastrate de generatii n familie, retete vechi, scrise n grai greu de nteles, pe foi ngalbenite. Eu pastrez cu sfintenie retetele mostenite de la strabunica mea pentru ca asta nseamna cu adevarat bucatarie bucovineana traditionala. Este chiar arta culinara! Uite, folosim totul absolut natural, proaspat, ingrediente care apartin la fel de mult locului acestuia ca si noi, ca si casa noastra. Carnea, puiul, vitelul, smntna, verdeturile, toate acestea nu sunt la fel n Bucuresti si n Bucovina.

Gatim aici asa cum faceau mamele si bunicile noastre, iar asta se simte imediat. Toti cei care ne-au trecut pragul, fara exceptie, au revenit ca prieteni. Si au fost destui: parlamentari, ministri, ambasadori, bancheri, principese, oameni de stat, americani, olandezi, elvetieni, englezi, israelieni, francezi, ba chiar si din Noua Zeelanda. Ca sa obtii locuri pentru un sejur la Casa Lucretia trebuie sa te programezi cu cateva luni nainte. Iar daca ajungi aici si privesti n jur, ti-e usor sa ntelegi fascinatia pe care locurile acestea o exercita asupra oamenilor. Totul este perfect: iarba, copacii, cerul albastru, paunii si iepurele alb, aerul, miresmele adnci, linistea desavrsita, pna si Saint-Bernardul blnd si urias din fata usii cu butoiasul legat la gt. Lumea din inima muntelui pare ncremenita, timpul parca sta pe loc, iar apusurile scalda totul ntr-o baie de argint. Un argint rosu, de la purpura amurgului. Aerul te mbata, miroase a brad, a rasina, a apa si a flori albastre. Aici te simti, cu adevarat, acasa.

Casa Lucretia Casa Lucretia este situata n inima Bucovinei, n localitatea Vama si este nconjurata de vestitele manastiri ale Moldovei. Vama se afla pe DN 1,7, la circa 50 km distanta de Suceava si la doar 15 km de Cmpulungul Moldovei, foarte aproape de Moldovita, perla arhitecturii crestin-medievale moldovenesti si de acea Capela Sixtina a Estului care este Voronetul. Printre obiectivele turistice ce se pot vizita, avnd ca baza Casa Lucretia, se numara: Salina Cacica, atelierele de ceramica neagra de la Marginea, manastirile Agapia, Varatec, Neamt, Dragomirna etc. Se mai ofera: transport la si de la aeroport sau gara, excursii si drumetii montane cu ghid, partide de vnatoare, demonstratii de arta, obiceiuri si mestesuguri populare ale zonei. Pensiunea are 20 de locuri de cazare de trei stele (Premiul de Excelenta n turism), n 8 camere duble si un apartament, si asigura mese pregatite dupa cele mai delicioase retete ale bucatariei bucovinene (Margareta de Aur pentru gastronomie). Camerele sunt dotate cu: TV color cu programe prin satelit, baie proprie, ncalzire centrala, telefon cu linie internationala si fax. Preturi: cazare camera dubla cu mic dejun inclus – 45 de euro n extrasezon si 50 de euro n sezon. Se pot servi si celelalte mese pentru suma de 10-15 euro/masa/persoana/zi. Rezervarile se pot face telefonic la numerele: 0230.23.94.56; 0744.555.837.

Perceptia puterii, posibilitatea practica de exprimare a tendintei de dominanta modifica intens si unele aspecte pur biologice ale sistemului nervos, care devine extrem de reactiv si labil. Majoritatea modificarilor esentiale aparute la cei care simt puterea n mna lor sunt legate de transformari ale unor zone de receptie biochimica a hormonilor locali, dar si de cresterea activitatii cardiace. Exista peste 150 de proverbe care atesta efectul nociv al puterii asupra personalitatii. Recent s-a demonstrat stiintific ca persoanele care ajung n functii active de conducere si accentueaza problemele psihice care le ndeparteaza de normalitate. Dar totul depinde de intensitatea perceptiei puterii si mai ales de educatia si autocontrolul sefului nou investit.

Paranoia sefilor Orice individ care poseda adevarate abilitati de lider are si o puternica tendinta paranoida. Exactitatea, vointa de fier, puterea de lupta n competitie cu sacrificii mari, fidelitatea pentru un anume scop sunt aspecte calitative comune tuturor sefilor, dar si tuturor paranoizilor. nsa paranoizii care au o personalitate foarte puternica, extrem de bine conturata si care gndesc lucrurile exclusivist, n da sau nu , ori e alba ori e neagra, pot avea foarte multe probleme. Aceste probleme nu vor aparea neaparat imediat, n plan profesional, ci mai ales n planul sanatatii psihice. Sefii care lucreaza sub egida Totul sau nimic evolueaza treptat, ncet dar sigur, catre o stare de puternic dezechilibru psihic. n cazul sefilor care nu admit jumatati de masura, puterea i face sa oblige creierul la folosirea exclusiva a unor zone nervoase n procesarea informatiilor. Aceste zone nervoase din cortexul parietal, atunci cnd devin suprasolicitate, determina un permanent blocaj electromagnetic al unor parti ale creierului. Ca urmare a unui astfel de blocaj, n creier are loc o mica revolutie, manifestata prin secretia n exces a unor transmitatori de informatie (dopamine) care determina amplificarea atiudinilor paranoide, cresterea n importanta a ideilor fixe. Psihicul liderului evolueaza catre o stare paranoida din ce n ce mai evidenta, iar acest lucru este amplificat de satisfactia exercitarii puterii personale. Un lucru asemanator se pare ca s-a ntmplat cu Hitler, Stalin si, n oarecare masura, cu Nicole Ceausescu. Problema reala este ca individul nu observa niciodata tranformarea sa paranoica si foarte rar ia n seama spusele celor apropiati

Evolutia schizofrenoida Cercetarile recente au demonstrat ca schizofrenicii, adica 20% din populatia globului, ajung mai rar la putere dect paranoizii, care constituie aproximativ 35%. Schizofrenoidul, adica cel plin de paradoxuri, ce poate iubi si ur n acelasi timp o persoana sau o idee, risca foarte mult acceptnd o functie importanta de conducere. Sefii care au un permanent conflict interior ntre ceea ce simt si ceea ce fac pot avea nesansa de a-si declansa schizofrenia propriu-zisa. Astfel, actiunea unor hormoni precum unele serotonine descarcate n creier n timpul starilor psihice conflictuale este decisiva n declansarea fazei I a schizofreniei, a proceselor psihice care implica o balansare ntre ce e bine si ce e rau, ntre ceea ce simte si ceea ce ar trebui sa faca, ce determinea o crestere riscanta a declansarii schizofreniei. Din acest motiv, sefii care nu au o capacitate decisionala mai simpla si mai rapida risca foarte mult sa declanseze mecanismul genetic al bolii. Acest aspect apare din fericire numai la 6,2% din indivizii care au un risc genetic (nnascut) la schizofrenie.

Probleme cardiovasculare Conditia de autoperceptie a puterii si a responsabilitatii declanseaza de la sine un mecanism aparte de reglaj al activitatii cardiace. Astfel, s-a demonstrat ca peste 62% din cei care-si asuma responsabilitatea de lider au o activitate cardiaca mai crescuta. Acest lucru este chiar benefic pentru 67% din sefi, deoarece efectul cardiostimulator este produs pe cai pur fiziologice. Dar pentru 8% din ei cresterea activitatii cardiace poate reprezenta un risc foarte ridicat la accidente coronariene, stop cardiac sau infarct cerebral. Aceasta se produce mai ales la acei lideri care un un fond emotiv, nervos, vulcanic, corelat de obicei cu probleme de tensiune arteriala si aritmii. Astfel, riscul la cardiopatii este foarte crescut pentru indivizii pasionali, energici.

Probleme sexuale Sefii, liderii, sunt categoria cu cele mai diverse probleme de natura sexuala. Acest lucru se datoreaza faptului ca, odata cu perceptia puterii, creierul afectiv secreta mai putine serotonine si endorfine, hormoni ai placerii. Acesti hormoni sunt secretati mai mult n urma obtinerii unor succese profesionale, deci pur ideatice, si mai putin n timpul unei placeri organice. La femei apar n special frigiditatea (49% din cazuri) si indiferenta pentru sex (18% din cazuri). La barbati, dimpotriva, pot aparea obsesii sexuale, n 29% din cazuri sau impotente legate de incapacitatea perceptiei placerii orgasmului (55% din cazuri). Acestea sunt cauzate tot de biochimia serotoninelor si endorfinelor care sunt pastrate pentru placerile obtinute prin dominanta.Boli specifice sefilorPsihologii considera ca functia de conducere modifica personalitatea cu peste 70%

Strugurii sunt o sursa excelenta de vitamine. Contin vitamine importante (A, B, C, P), dar si minerale precum bor, potasiu, mangan, calciu, fosfor, iod, fluor si magneziu. In timpul unei cure de 10 zile cu struguri acoperi 30% din nevoia de vitamina B si 50% din cea de vitamina C. Este bine sa stii ca ambele sortimente de struguri (albi sau negri) sunt la fel de bune pentru sanatate. Diferentele dintre acestea sunt neglijabile: cei negri sunt mai bogati in vitaminele din grupa B decat cei albi si au cu ceva mai multa vitamina P.

Elimina toxinele Strugurii sunt recunoscuti pentru proprietatile lor diuretice si detoxifiante. Te ajuta sa-ti cureti organismul de toxine, gratie continutului ridicat de apa si potasiu (element cu actiune diuretica), dar si fibrelor care stimuleaza tranzitul intestinal. Dubla functie de eliminare face din struguri fructe excelente pentru o cura de dezintoxicare. Ca sa beneficiezi din plin de efectele lor terapeutice, consuma-i cu coaja si samburi.

Atentie!

Nu sunt bune pentru diabetici deoarece furnizeaza cantitati impresionante de zaharuri rapid asimilabile. Sunt, deci, de doua ori mai energetici decat fructele rosii de vara. Zaharurile sunt o sursa pretioasa de energie pentru copii, adolescenti si adultii sanatosi, dar nu sunt recomandate diabeticilor.

Stimuleaza activitatea intelectuala Daca te simti slabit si obosit, aminteste-ti de struguri. Aceste fructe au grija sa te simti in forma maxima, atat fizic, cat si intelectual. Cele mai bine reprezentate vitamine din struguri sunt cele din grupa B-urilor (B1, B3, B5) care, stim bine, sunt indispensabile creierului. Ce obtii dupa o cura de cateva zile cu struguri? Minte limpede, concentrare maxima, forma fizica buna, tonus excelent.

Ajuta la tratarea bolilor de ficat si de rinichi Ca toate fructele de altfel, strugurii contin antioxidanti, acele substante miraculoase care tin departe de tine multe boli grave, cum sunt cancerul si maladiile cardio-vasculare. Aceste fructe sunt insa recomandate si in prevenirea si tratarea nefritelor, litiazelor renale, edemelor, hipertensiunii. De constipatie poti scapa consumand zilnic cel putin o jumatate de kilogram de struguri. Efectul lor benefic se face simtit si n perioada de sarcina, n intoxicatii, tulburari digestive sau hepatice, stari febrile si boli reumatice. Vitamina P mareste rezistenta vaselor capilarelor sanguine si stimuleaza circulatia veno-limfatica. De asemenea, potenteaza activitatea vitaminei C, care are o actiune protectoare asupra sistemului cardio-vascular.

Cura terapeutica Strugurii sunt, intr-adevar, bogati in zaharuri si calorii (cu 80 de calorii la 100 g doar bananele ii intrec). Atentie, asadar, te vei ingrasa daca ii mananci ca desert sau gustare, peste dieta obisnuita. Da, daca vrei sa dai jos cteva kilograme, mannca, timp de 7-10 zile, trei-patru kilograme de struguri pe zi, fara alte alimente. Cantitatea se imparte in 4-5 portii a cate 500 g. Daca aceasta cura ti se pare greu de respectat, poti ncerca o varianta mai lejera: n doua zile din sapte mannca 1,5-2 kilograme de struguri pe zi, fara alte alimente, timp de o luna. Aceeasi cura (cea scurta sau cea prelungita) o poti urma si in scop terapeutic, pentru eliminarea toxinelor, combaterea obezitatii, hipertensiune, boli hepatice, afectiuni biliare, digestie lenta, constipatie, guta, tulburari hormonale, anemie, reglarea metabolismului, intarirea sistemului cardiovascular. Consumand struguri ori de cate ori ai ocazia, vei aduce un plus de beneficiu si frumusetii tale. Substantele continute de aceste fructe curata tenul, conferind pielii stralucire si catifelare, combat acneea, vindeca dermatozele si eruptiile cutanate. Trebuie doar sa fii atent sa alegi struguri dulci, bine copti, parfumati si proaspeti (care sa nu fi intrat in fermentatie sau sa fie deshidratati la soare).

Oase mai sanatoase Strugurii se afla pe lista fructelor care au cea mai puternica activitate antioxidanta, alaturi de prune si caise. Aceasta proprietate le este conferita de fenoli, care impiedica distrugerea celulelor de catre radicalii liberi, contribuind astfel la prevenirea maladiilor cardiovasculare si a unor tipuri de cancer. Desi nu este prea des mentionat de nutritionisti, borul este un mineral de o importanta deosebita pentru sanatate, cu rol in mentinerea sanatatii oaselor si prevenirea osteoporozei. Asadar, in special femeile, care sunt mai expuse riscului de a suferi de osteoporoza odata cu intrarea la menopauza, ar trebui sa nu ocoleasca aceste fructe si sa le consume ori de cate ori au ocazia.

Fara carii In ciuda faptului ca sunt dulci si lipiciosi, strugurii nu favorizeaza aparitia cariilor si nici a afectiunilor gingivale, ba dimpotriva. Substantele continute, in special acidul oleanolic, distrug bacteriile care cauzeaza cariile (Streptococcus mutans) si pe cele implicate in aparitia afectiunilor periodontale (Porphyromonas gingivalis). In plus, zaharurile din struguri (in principal fructoza si glucoza) nu contribuie intr-o asa mare masura la aparitia cavitatilor dentare precum o face sucroza, care este considerata principalul inamic al sanatatii orale.

Terapia cu struguri

Curele cu struguri, fructe cu un impresionant potential terapeutic, au dat rezultate extraordinare asupra sistemului nervos, mai ales n terapia unor nevroze si stari de tip depresiv. Prin aceleasi mecanisme, principiile active din bobul de strugure au un efect direct asupra serotoninelor complexelor. Simularile pe calculator arata ca o terapie de numai 15 zile cu struguri din soiurile albe dulci poate determina o stare generala de autoacceptare si chiar buna dispozitie, care poate elimina problemele complexelor de inferioritate.

Pentru cura de struguri folosita n acest sens, se recomanda:

1. Sa mananci 100-120 g struguri ntre micul dejun si dejun. 2. Dupa dejun sa consumi sucul proaspat de la 150 g struguri, apoi sa bei 50 ml vin alb, natural, dulce 3. Dupa o ora de la cina sa consumi numai coaja de la 100 g de struguri albi cu bob mare. (Marius Radu, cercetator, Academia Romana)Cura cu struguriDeliciosi si aromati, sunt o sursa naturala de sanatate, iar acum este sezonul lor

Despre nea Mihai Pitaru din Cmpulung Moldovenesc, unul dintre putinii stupari doctor de albine, nu prea stii ce sa crezi la prima vedere. Cu privirea nitel taioasa, ca de profesor exigent, pare putin ncrncenat pe lume. nsa cnd ncepe sa-ti vorbeasca despre albine, despre soiurile de miere si despre tratamentele naturiste pentru vindecarea bolilor stupului pe care le-a inventat singur, se lumineaza. De fapt, spune Aristida, sotia lui, Mihaita e un om cu sufletul mare si bun ca pinea calda.

Arta stuparitului Vezi mata, unii ne considera simpli comercianti, altii ne privesc ca pe niste curiozitati. Putini stiu ce facem noi aci, n meseria asta a noastra, spune aproape cu tristete nea Mihai, n vreme ce intram pe portita stupinei. Dimineata abia a nceput si deja e nabusitor. Frunzele fosnesc de-un vnticel ncalzit si placut. La doi pasi dincolo de poarta ncepe sa se auda ceva ca un tunet ndepartat. Parca ti-e si un pic de teama sa treci ncolo, catre multimea de casute colorate vesel. nconjurate de verdele crud al ierbii, zecile de stupi seamana cu un satuc maramuresan raspndit la o poala de munte. Asezati ordonat n siruri frumoase, drepte, ca un pluton de soldati, stupii zumzaie continuu. Un fel de vibratie ciudata, asa cum se simte n jurul liniilor de nalta tensiune. La ctiva metri distanta, pe trunchiul unui mar, se vede un fel de ghem miscator, mare ct o minge de fotbal. Brusc, realizez ce e acolo si ma ia cu frig. Un ciorchine de albine de un auriu greu, vrstat cu negru, se misca, forfotesc, colcaie nelinistitor. Cnd ma apropii, sunetul se intensifica, devine un fel de mormait surd, nfundat, aproape amenintator. Stuparitul, si mai cu seama vindecarea naturista a albinelor, ceea ce facem noi aici, sa stii ca e lucru singuratic si tacut. Asa, ca ntr-o sala de operatii. E, poate, meseria la care ti risti cel mai mult propria viata si sanatate, ca sa dai sanatate si viata celorlalti. Si apoi, daca nu iubesti albinele e ca si cum ai lucra tot timpul cu o bomba n mna. Prima informatie pe care o auzi ntr-o stupina este ca daca ti intra o albina n gura si te nteapa, te sufoci n cteva minute, iar daca esti ntepat n ochi, l pierzi. Asta daca esti ntepat din greseala. Daca nsa iriti o familie de albine, esti pierdut, fiindca urmeaza dezastrul. Cei doi Pitaru au n stupina aproape 100 de familii de albine, iar o familie cntareste 6 kilograme si contine n jur de 60.000 de albine. 60.000 nmultit cu 100… nchid ochii si ma cutremur de ce s-ar putea ntmpla. n timp ce vorbeste, Mihai ntinde usor catre ghemul viu un bat de vreo doi metri cu o bucata de fagure n capat. Tanti Aristida sopteste peste umarul meu: Acum e cel mai periculos. Cnd cnta matca, cum se zice. Roiul poate se explodeze efectiv si sa te atace. Iar acolo sunt vreo douazeci de mii de albine. ti dai seama ce nseamna asta: moarte sigura. Mihai opreste momeala dulce la ctiva centimetri de gramada de albine si ramne neclintit. Un minut, trei, sapte. Obosite de ncordare, minile i tremura usor… Sudoarea i curge priase pe gt, catre pieptii camasii. Din ghemul miscator se desprind nti trei-patru albine, apoi zece, mai multe, si mai multe…. Se asaza pe fagurele-momeala, se plimba si gusta mierea. Botul de ceara se umple de trupuri miscatoare. Abia simtit, minile care tin povara mortala coboara milimetric catre gura deschisa a unui stup. Asaza coltul de fagure pe marginea acestuia, trage ncet batul si urmeaza un gest incredibil. Nea Mihai prinde cu mna goala bucata colcaind de albine si pune pe ghemul zumzaitor o singura albina, mai mare, aproape dubla, pe care sotia i-o rastoarna n palma, dintr-un fel de degetar metalic, captusit cu ceara. Gata, ce-a fost greu s-a dus. Asta-i matca. De acum nu se mai misca de lnga ea. Uite asa se captureaza un roi care n-are regina, zice omul n timp ce vra usurel bucata de fagure n stup si-l nchide cu un capac de lemn. Vezi mata, zice apoi, fiindca asta e vorba lui, e o meserie grea si veche aproape de cnd e lumea. Iar crescatorii de albine adevarati – si daca i botezi cu fel de fel de nume cu sfrsituri latinesti, si daca i modernizezi, i contabilizezi si i treci pe registre – sa stii ca sunt tot mai putini si aproape nimeni nu le mai stie numele adevarat: stuparii de Bucovina.

Mierea de mana ntarzie mbatrnirea n vreme ce vorbeste, nu sta o clipa din lucru. Ca sa umble nauntrul stupului si sa presare amestecurile de plante direct pe faguri, Mihai si Arsitida folosesc tot felul de scule speciale, care de care mai ciudate. Afumatoarea, un fel de lampa de tabla cu burduf de foale, n care se baga jar si iasca de rachita, ce face un fum duceag de zapaceste albina. Apoi gheruta de ridicat fagurii, prinsi n ceara, potirasele pe care le fabrica singur si n care se culege laptisorul de matca ori furculita pentru descapacit si aparatul de marcat regina pe care, tot ca si medicamentele naturiste pentru albine, l-a inventat el. Regula aici e sa nu te asezi pe directia de zbor a albinelor, mi explica cu voce joasa si apoi continua: Uite, vezi? Ele vin catre propriul stup n linie dreapta si nu-l gresesc niciodata. Recunosc urdinisul, adica intrarea, dupa culoare, caci fiecare este vopsit altfel si dupa sunetul care vine dinauntru. Daca stai n fata intrarii, ele simt asta ca pe un pericol si ataca. Aflu ca de la un stup se foloseste totul. Afara de zumzait, rde Aristida, doctorita-sefa, cea care se ocupa de preparatele-minune care vindeca albinele si energizeaza mierea. Amestecuri de plante, dozate cu pipeta, strecurate, apoi presarate n alimentatorul stupului, pe fiecare rama, la urdinis sau n alte locuri din care albinele le iau singure. Treaba delicata, migaloasa si obositoare, n care te alegi de fiecare data cu minile umflate de ntepaturi. Dar face bine la reuma, surde tanti Artistida. Fiecare amestec, facut dupa reteta proprie: pojarnita, apoi suc proaspat de ceapa trecut prin filtre speciale, sterilizat si strecurat, tinctura de pelin, urzica moarta tocata, coada soricelului uscata si sovrv macinat, fiecare pentru cte o boala. Albinele nu sunt tratate cu medicamente, ci cu amestecuri de plante, ceea ce face ca mierea pe care o produc sa aiba calitati deosebite, sa fie energizata. Astfel, fiecare soi de miere se foloseste iintr-o anumita boala: cea de salcm, prima miere din an, pentru copiii mici si pentru afectiuni ale stomacului si inimii, cea de tei ori de floarea-soarelui – pentru afectiuni ale ficatului, rinichilor si ale ochilor, dermatoze si anumite boli de piele. Apoi, mierea de coriandru si cea de padure care trateaza noduli, vergeturi, epitelioame si, mai cu seama, amestecul biotic, cel de miere cu suc de orz verde, facut dupa o straveche reteta, cel mai cautat dintre preparatele familiei Pitaru. La acesta se foloseste n special mierea de mana, cea mai rara si mai scumpa, neagra cu irizatii aurii, culeasa tocmai de sus din munte, care amelioreaza suferinte organice si, cel mai important, ntrzie mbatrnirea ntregului organism.

Munca grea, dar si satisfactii Chiar daca li s-a dus vestea prin toata Bucovina ca au miere speciala si ca sunt cei mai tari doctori de albine, de vin oameni tocmai din Banat si din Bucuresti sa le comande aurul dulce si leacurile naturiste, Pitarii – cum i stie toata suflarea Cmpulungului – sunt oameni modesti, linistiti si retrasi. Vorbesc despre ei cu zgrcenie si fereala, ca si cum ar fi vorba despre oameni straini. Au vrut doar, spun ei, sa faca totul mai bine, si mai bine, din ce n ce mai bine. Sunt niste prfectionisti ntr-ale stuparitului. De 20 de ani de cnd creeaza miere biotica s-au obisnuit. Si cu plecarile n pastoral, si cu serile n care cad frnti dupa o zi de munca, si cu nestarorniciile vremii, apoi, ncet-ncet, si cu munca de laborator, cu uscatul plantelor, cu bidoanele grele pline cu miere, cu dozatoarele, cu sterilizatorul, cu filtrele si cu topitoarele solare de miere sau cu centrifuga si cu socotelile pe care trebuie sa le faca zi de zi, ca nu-i deloc simplu. Ba chiar si cu mierea tratata, terapii naturiste n amestecuri de data asta pentru oameni, cu miere si cu produse din miere pentru fiecare boala sau pentru fiecare persoana n parte, retete adaptate dupa greutatea persoanei bolnave, dupa sexul si vrsta acesteia. Toate astea nu sunt nsa lucruri usoare. Tot asa cum pericolul permanent, ntepaturile, durerea, nervii si pierderile nu sunt nici ele usoare. Aurul lichid se obtine greu si cu sacrificii. nsa merita, zice Mihai Pitaru. Cu att mai mult cu cat stii ca o faci pentru binele atator oameni.

Cura nu are efecte adverse Curele cu miere biotica nu au efecte adverse, se pot face la orice vrsta si nu sunt contraindicate dect celor care nu pot consuma miere din motive medicale. Ele se urmeaza, n general, timp de 10-20 de zile, cte o lingurita de trei ori pe zi nainte de mesele principale, si se reia (n functie de gravitatea bolii) dupa o pauza de 10 zile. Este buna n cazuri de: anemie, deficit de vitamine, boli de ficat, hepatite cronice evolutive (cure ndelungate), tumori pancreatice, de piele, leucemii, ulcer, colita gastrita, insomnii, nevralgii, schizofrenie, cardiopatie, sterilitate, impotenta (cure de o luna).

Cum obtii suc de orz verde Se planteaza boabe de orz (la 1-2 cm distanta unul de altul) ntr-un strat de pamnt fertil, netratat chimic, cu o grosime de doi-trei centimetri. Se poate folosi o tavita de plastic care se asaza ntr-un loc nsorit si se uda o data la doua zile. Dupa ce rasare orzul se recolteaza n momentul n care tulpinile ajung la o naltime de 15, maximum 20 cm. Se taie tulpinile (radacinile care ramn pot fi udate n continuare si vor mai rasari nca data sau chiar de doua ori), se spala bine, se trec prin masina de tocat si se pun ntr-un storcator de legume, iar sucul se amesteca bine, n proportie de 1 la 2, cu miere naturala.

Unde gasesti miere biotica? Mierea biotica, simpla sau n amestec cu diverse plante medicinale, precum si preparate din miere biotica, individualizate n functie de afectiuni se pot comanda direct la Mihai Pitaru, telefon: 0741.111.289Cura cu miere biotica, benefica n boli digestive si sterilitateDaca s-ar face un clasament al terapiilor alternative cu efecte maxime, unul dintre primele locuri ar fi ocupat de ,,cura cu miere biotica.