Despre nea Mihai Pitaru din Cmpulung Moldovenesc, unul dintre putinii stupari doctor de albine, nu prea stii ce sa crezi la prima vedere. Cu privirea nitel taioasa, ca de profesor exigent, pare putin ncrncenat pe lume. nsa cnd ncepe sa-ti vorbeasca despre albine, despre soiurile de miere si despre tratamentele naturiste pentru vindecarea bolilor stupului pe care le-a inventat singur, se lumineaza. De fapt, spune Aristida, sotia lui, Mihaita e un om cu sufletul mare si bun ca pinea calda.

Arta stuparitului Vezi mata, unii ne considera simpli comercianti, altii ne privesc ca pe niste curiozitati. Putini stiu ce facem noi aci, n meseria asta a noastra, spune aproape cu tristete nea Mihai, n vreme ce intram pe portita stupinei. Dimineata abia a nceput si deja e nabusitor. Frunzele fosnesc de-un vnticel ncalzit si placut. La doi pasi dincolo de poarta ncepe sa se auda ceva ca un tunet ndepartat. Parca ti-e si un pic de teama sa treci ncolo, catre multimea de casute colorate vesel. nconjurate de verdele crud al ierbii, zecile de stupi seamana cu un satuc maramuresan raspndit la o poala de munte. Asezati ordonat n siruri frumoase, drepte, ca un pluton de soldati, stupii zumzaie continuu. Un fel de vibratie ciudata, asa cum se simte n jurul liniilor de nalta tensiune. La ctiva metri distanta, pe trunchiul unui mar, se vede un fel de ghem miscator, mare ct o minge de fotbal. Brusc, realizez ce e acolo si ma ia cu frig. Un ciorchine de albine de un auriu greu, vrstat cu negru, se misca, forfotesc, colcaie nelinistitor. Cnd ma apropii, sunetul se intensifica, devine un fel de mormait surd, nfundat, aproape amenintator. Stuparitul, si mai cu seama vindecarea naturista a albinelor, ceea ce facem noi aici, sa stii ca e lucru singuratic si tacut. Asa, ca ntr-o sala de operatii. E, poate, meseria la care ti risti cel mai mult propria viata si sanatate, ca sa dai sanatate si viata celorlalti. Si apoi, daca nu iubesti albinele e ca si cum ai lucra tot timpul cu o bomba n mna. Prima informatie pe care o auzi ntr-o stupina este ca daca ti intra o albina n gura si te nteapa, te sufoci n cteva minute, iar daca esti ntepat n ochi, l pierzi. Asta daca esti ntepat din greseala. Daca nsa iriti o familie de albine, esti pierdut, fiindca urmeaza dezastrul. Cei doi Pitaru au n stupina aproape 100 de familii de albine, iar o familie cntareste 6 kilograme si contine n jur de 60.000 de albine. 60.000 nmultit cu 100… nchid ochii si ma cutremur de ce s-ar putea ntmpla. n timp ce vorbeste, Mihai ntinde usor catre ghemul viu un bat de vreo doi metri cu o bucata de fagure n capat. Tanti Aristida sopteste peste umarul meu: Acum e cel mai periculos. Cnd cnta matca, cum se zice. Roiul poate se explodeze efectiv si sa te atace. Iar acolo sunt vreo douazeci de mii de albine. ti dai seama ce nseamna asta: moarte sigura. Mihai opreste momeala dulce la ctiva centimetri de gramada de albine si ramne neclintit. Un minut, trei, sapte. Obosite de ncordare, minile i tremura usor… Sudoarea i curge priase pe gt, catre pieptii camasii. Din ghemul miscator se desprind nti trei-patru albine, apoi zece, mai multe, si mai multe…. Se asaza pe fagurele-momeala, se plimba si gusta mierea. Botul de ceara se umple de trupuri miscatoare. Abia simtit, minile care tin povara mortala coboara milimetric catre gura deschisa a unui stup. Asaza coltul de fagure pe marginea acestuia, trage ncet batul si urmeaza un gest incredibil. Nea Mihai prinde cu mna goala bucata colcaind de albine si pune pe ghemul zumzaitor o singura albina, mai mare, aproape dubla, pe care sotia i-o rastoarna n palma, dintr-un fel de degetar metalic, captusit cu ceara. Gata, ce-a fost greu s-a dus. Asta-i matca. De acum nu se mai misca de lnga ea. Uite asa se captureaza un roi care n-are regina, zice omul n timp ce vra usurel bucata de fagure n stup si-l nchide cu un capac de lemn. Vezi mata, zice apoi, fiindca asta e vorba lui, e o meserie grea si veche aproape de cnd e lumea. Iar crescatorii de albine adevarati – si daca i botezi cu fel de fel de nume cu sfrsituri latinesti, si daca i modernizezi, i contabilizezi si i treci pe registre – sa stii ca sunt tot mai putini si aproape nimeni nu le mai stie numele adevarat: stuparii de Bucovina.

Mierea de mana ntarzie mbatrnirea n vreme ce vorbeste, nu sta o clipa din lucru. Ca sa umble nauntrul stupului si sa presare amestecurile de plante direct pe faguri, Mihai si Arsitida folosesc tot felul de scule speciale, care de care mai ciudate. Afumatoarea, un fel de lampa de tabla cu burduf de foale, n care se baga jar si iasca de rachita, ce face un fum duceag de zapaceste albina. Apoi gheruta de ridicat fagurii, prinsi n ceara, potirasele pe care le fabrica singur si n care se culege laptisorul de matca ori furculita pentru descapacit si aparatul de marcat regina pe care, tot ca si medicamentele naturiste pentru albine, l-a inventat el. Regula aici e sa nu te asezi pe directia de zbor a albinelor, mi explica cu voce joasa si apoi continua: Uite, vezi? Ele vin catre propriul stup n linie dreapta si nu-l gresesc niciodata. Recunosc urdinisul, adica intrarea, dupa culoare, caci fiecare este vopsit altfel si dupa sunetul care vine dinauntru. Daca stai n fata intrarii, ele simt asta ca pe un pericol si ataca. Aflu ca de la un stup se foloseste totul. Afara de zumzait, rde Aristida, doctorita-sefa, cea care se ocupa de preparatele-minune care vindeca albinele si energizeaza mierea. Amestecuri de plante, dozate cu pipeta, strecurate, apoi presarate n alimentatorul stupului, pe fiecare rama, la urdinis sau n alte locuri din care albinele le iau singure. Treaba delicata, migaloasa si obositoare, n care te alegi de fiecare data cu minile umflate de ntepaturi. Dar face bine la reuma, surde tanti Artistida. Fiecare amestec, facut dupa reteta proprie: pojarnita, apoi suc proaspat de ceapa trecut prin filtre speciale, sterilizat si strecurat, tinctura de pelin, urzica moarta tocata, coada soricelului uscata si sovrv macinat, fiecare pentru cte o boala. Albinele nu sunt tratate cu medicamente, ci cu amestecuri de plante, ceea ce face ca mierea pe care o produc sa aiba calitati deosebite, sa fie energizata. Astfel, fiecare soi de miere se foloseste iintr-o anumita boala: cea de salcm, prima miere din an, pentru copiii mici si pentru afectiuni ale stomacului si inimii, cea de tei ori de floarea-soarelui – pentru afectiuni ale ficatului, rinichilor si ale ochilor, dermatoze si anumite boli de piele. Apoi, mierea de coriandru si cea de padure care trateaza noduli, vergeturi, epitelioame si, mai cu seama, amestecul biotic, cel de miere cu suc de orz verde, facut dupa o straveche reteta, cel mai cautat dintre preparatele familiei Pitaru. La acesta se foloseste n special mierea de mana, cea mai rara si mai scumpa, neagra cu irizatii aurii, culeasa tocmai de sus din munte, care amelioreaza suferinte organice si, cel mai important, ntrzie mbatrnirea ntregului organism.

Munca grea, dar si satisfactii Chiar daca li s-a dus vestea prin toata Bucovina ca au miere speciala si ca sunt cei mai tari doctori de albine, de vin oameni tocmai din Banat si din Bucuresti sa le comande aurul dulce si leacurile naturiste, Pitarii – cum i stie toata suflarea Cmpulungului – sunt oameni modesti, linistiti si retrasi. Vorbesc despre ei cu zgrcenie si fereala, ca si cum ar fi vorba despre oameni straini. Au vrut doar, spun ei, sa faca totul mai bine, si mai bine, din ce n ce mai bine. Sunt niste prfectionisti ntr-ale stuparitului. De 20 de ani de cnd creeaza miere biotica s-au obisnuit. Si cu plecarile n pastoral, si cu serile n care cad frnti dupa o zi de munca, si cu nestarorniciile vremii, apoi, ncet-ncet, si cu munca de laborator, cu uscatul plantelor, cu bidoanele grele pline cu miere, cu dozatoarele, cu sterilizatorul, cu filtrele si cu topitoarele solare de miere sau cu centrifuga si cu socotelile pe care trebuie sa le faca zi de zi, ca nu-i deloc simplu. Ba chiar si cu mierea tratata, terapii naturiste n amestecuri de data asta pentru oameni, cu miere si cu produse din miere pentru fiecare boala sau pentru fiecare persoana n parte, retete adaptate dupa greutatea persoanei bolnave, dupa sexul si vrsta acesteia. Toate astea nu sunt nsa lucruri usoare. Tot asa cum pericolul permanent, ntepaturile, durerea, nervii si pierderile nu sunt nici ele usoare. Aurul lichid se obtine greu si cu sacrificii. nsa merita, zice Mihai Pitaru. Cu att mai mult cu cat stii ca o faci pentru binele atator oameni.

Cura nu are efecte adverse Curele cu miere biotica nu au efecte adverse, se pot face la orice vrsta si nu sunt contraindicate dect celor care nu pot consuma miere din motive medicale. Ele se urmeaza, n general, timp de 10-20 de zile, cte o lingurita de trei ori pe zi nainte de mesele principale, si se reia (n functie de gravitatea bolii) dupa o pauza de 10 zile. Este buna n cazuri de: anemie, deficit de vitamine, boli de ficat, hepatite cronice evolutive (cure ndelungate), tumori pancreatice, de piele, leucemii, ulcer, colita gastrita, insomnii, nevralgii, schizofrenie, cardiopatie, sterilitate, impotenta (cure de o luna).

Cum obtii suc de orz verde Se planteaza boabe de orz (la 1-2 cm distanta unul de altul) ntr-un strat de pamnt fertil, netratat chimic, cu o grosime de doi-trei centimetri. Se poate folosi o tavita de plastic care se asaza ntr-un loc nsorit si se uda o data la doua zile. Dupa ce rasare orzul se recolteaza n momentul n care tulpinile ajung la o naltime de 15, maximum 20 cm. Se taie tulpinile (radacinile care ramn pot fi udate n continuare si vor mai rasari nca data sau chiar de doua ori), se spala bine, se trec prin masina de tocat si se pun ntr-un storcator de legume, iar sucul se amesteca bine, n proportie de 1 la 2, cu miere naturala.

Unde gasesti miere biotica? Mierea biotica, simpla sau n amestec cu diverse plante medicinale, precum si preparate din miere biotica, individualizate n functie de afectiuni se pot comanda direct la Mihai Pitaru, telefon: 0741.111.289Cura cu miere biotica, benefica n boli digestive si sterilitateDaca s-ar face un clasament al terapiilor alternative cu efecte maxime, unul dintre primele locuri ar fi ocupat de ,,cura cu miere biotica.