A vorbi despre psihanaliza presupune referirea la unul dintre principalele curente care au influentat dezvoltarea psihologiei contemporane, principalul promotor si reprezentant al acesteia fiind Sigmund Freud. Totusi, conceptul de psihanaliza poate avea un triplu sens.
Pe de o parte, psihanaliza constituie un set de teorii despre functionarea psihica a fiintei umane . Aceste formulari au incercat sa studieze, sa descrie si sa inteleaga cum functioneaza si este structurata mintea indivizilor. In special, cadrele teoretice psihanalitice subliniaza aspectele inconstiente ale fiintei umane. Dincolo de Freud, sunt multi autori care au contribuit si alte puncte de vedere psihanalizei: Melanie Klein, Heiz Kohut, Jacques Lacan, Erik Erikson…
- Ce este psihanaliza?
Psihanaliza este, de asemenea, o modalitate de interventie asupra disconfortului psihic al oamenilor . Obiectivul principal al terapeutului este de a descoperi aspectele inconstiente din spatele afectiunii emotionale pe care fiecare individ o manifesta. Prin utilizarea unor tehnici precum asocierea libera, se urmareste identificarea determinantilor inconstienti subiacente care explica simptomele pacientului, totul in cadrul relatiei terapeutice stabilite intre psihanalist si persoana care a venit la el.
In fine, psihanaliza poate fi considerata o metoda de cercetare a functionarii emotionale, care ne permite sa intelegem aspectele normale si patologice ale psihicului uman, precum si cele mai eficiente tratamente pentru a atenua disconfortul oamenilor.
De obicei, psihanaliza este conceputa de multi ca un set de teorii invechite in urma in timp . Cu toate acestea, aceasta credinta este gresita. Dupa cum am mentionat deja, dincolo de Freud exista mai multi autori care au reformulat psihanaliza pentru a se adapta la noile vremuri. Acest lucru a permis dezvoltarea unei game largi de variante psihanalitice contemporane care permit o mai buna intelegere a complexitatii fenomenelor psihice. Din toate aceste motive, in acest articol vom trece in revista diferitele tipuri de psihanaliza care au aparut in ultimele decenii.
- Ce fel de psihanaliza exista?
In continuare, vom aprofunda in fiecare dintre diferitele tipuri de psihanaliza care au aparut pana in prezent din mana diferitilor autori.
1. Psihanaliza freudiana
Nu am putea incepe altfel decat sa vorbim despre psihanaliza originala, cea dezvoltata de Freud. Acest neurolog vienez a dezvoltat un intreg cadru teoretic pentru a incerca sa inteleaga si sa explice functionarea psihica a fiintei umane. Pentru Freud, psihicul uman este impartit in trei instante: constient, preconstient si inconstient . Acesta din urma este, fara indoiala, cel care a primit cea mai mare atentie, intrucat pentru acest autor este partea cea mai determinanta a psihicului. In ea sunt colectate cele mai primitive dorinte si impulsuri ale individului.
Pe langa cele spuse, Freud considera ca exista trei elemente in psihic: id, ego si supraego. Pe de o parte, id-ul reprezinta dorintele, instinctele si impulsurile inconstiente ale persoanei. Pe de alta parte, supraeul reprezinta acea parte mai morala, care ne preseaza sa actionam in mod responsabil. In cele din urma, eul incearca sa echilibreze ambele parti, astfel incat dorintele idului sa nu depaseasca limitele impuse de supraego. Acest echilibru intre dorinte si realitate se realizeaza prin implementarea a ceea ce Freud numeste mecanisme de aparare.
Freud credea ca comportamentul uman este motivat de pulsiuni sexuale. Instinctele noastre sunt suprimate continuu de influenta supraeului , care preseaza eul sa cenzureze ceea ce dicteaza id-ul. Mecanismele de aparare sunt mijloacele prin care acele dorinte care nu sunt conforme cu ceea ce este moral corect sunt blocate.
Cu toate acestea, sunt momente in care acestea nu functioneaza corect si conflictele dintre diferitele camere ale psihicului nu sunt rezolvate, generand tot felul de tulburari. Cu alte cuvinte, pentru Freud, problemele psihice sunt un simptom al existentei unor conflicte inconstiente, a dorintelor reprimate sau nerezolvate, pe care mecanismele de aparare nu au reusit sa le ajusteze.
Pentru a rezolva aceasta problema, Freud propune o terapie in care relatia dintre psihanalist si pacient capata o importanta deosebita . Acesta din urma poate directiona o parte din emotiile sale blocate catre figura terapeutului, proces numit transfer. Analizarea acestor proiectii permite pacientului sa-si cunoasca dorintele reprimate.
2. Teoria relatiilor de obiect a lui Melanie Klein
Melanie Klein a facut o munca valoroasa in domeniul psihanalizei copiilor . Printre contributiile sale se remarca Teoria relatiilor obiectuale. Conform acesteia, fiecare individ este legat intr-un fel sau altul de mediul sau in functie de legaturile pe care le stabileste cu alte obiecte (inteleg si pe alti oameni ca obiecte). Pentru Klein, dorintele si instinctele inconstiente nu sunt doar un lucru adult, ci exista de la inceputul vietii. Astfel, comportamentul copiilor este dirijat de fanteziile lor.
O alta contributie importanta a acestui psihanalist este legata de utilizarea jocurilor ca instrument terapeutic. Klein a gasit in jocul simbolic un element crucial pentru a obtine informatii la cei mici. Ea a inteles ca asocierea libera este o tehnica potrivita doar pentru adulti, asa ca in aceasta strategie a gasit un instrument util analog cu sugarii.
3. Psihologia analitica a lui Jung
Carl Gustav Jung si-a inceput cariera in psihanaliza ca discipol al lui Freud. Cu toate acestea, in timp, avea sa arate din ce in ce mai multe diferente cu mentorul sau. Astfel, Jung a inceput propria sa ramura psihanalitica, numita psihologie analitica. Ideea esentiala care a marcat diferenta cu psihologia freudiana a fost ca, pentru Jung, libidoul nu era motorul central care motiveaza comportamentul uman.
Desi a fost de acord ca este prezent la indivizi, a crezut ca exista viata dincolo. Jung a inteles ca asa-numita energie psihica era motorul esential al comportamentului oamenilor . In plus, Jung a aparat existenta a doua tipuri de inconstient. Pe de o parte, individul, care corespunde experientelor reprimate ale fiecarei persoane. Pe de alta parte, colectivul, care permite mostenirea cunostintelor de la stramosi.
4. Psihologia individuala a lui Adler
Adler nu a fost de acord cu psihanaliza freudiana, deoarece a inteles ca ea lauda prea mult planul sexual. In acelasi mod, acest autor a respins viziunea freudiana care considera trecutul si traumele traite ca un factor decisiv care provoaca tot disconfortul individului. Dimpotriva, Adler credea ca oamenii sunt capabili sa actioneze in prezent, fara a fi definiti iremediabil de experientele lor trecute.
Din toate aceste motive, Adler propune o psihanaliza axata pe prezent , in care partea constienta a psihicului ocupa centrul scenei. Astfel, individul isi poate cunoaste posibilitatile si limitarile, fara a fi neaparat sclavul dorintelor sale inconstiente.
5. Psihanaliza umanista a lui Fromm
Dupa cum am vazut deja, psihanaliza freudiana subliniaza ponderea inconstientului asupra comportamentului individului. Dimpotriva, Erich Fromm a sustinut ca intelegerea mintii umane necesita sa mergem cu un pas mai departe si sa intelegem modul in care indivizii isi gasesc sensul vietii. Adica era interesat sa afle despre partea mai motivationala a psihicului.
Din toate aceste motive, aceasta psihanaliza are o conotatie puternic umanista, care incearca sa inteleaga nu numai durerea si disconfortul, ci si acea parte mai pozitiva . In plus, Fromm ofera o perspectiva mult mai sociala si mai putin concentrata pe individ. Astfel, a inteles ca disconfortul oamenilor se datoreaza in mare parte problemelor interpersonale.
Conflictul pentru Fromm nu a fost atat intre instantele psihicului individului, cat mai degraba intre scopurile persoanei si dorinta sa de a se lega de ceilalti. Cel mai bun medicament impotriva disconfortului este, potrivit acestui psihanalist, iubirea si afectiunea. Pentru Fromm, tratamentul suferintei psihologice nu trebuie sa urmareasca evitarea durerii, ci sa lucreze asupra punctelor forte ale persoanei prin stabilirea unor obiective de viata care sa permita cautarea fericirii.
6. Psihanaliza interpersonala a lui Sullivan
Dupa cum sugereaza si numele, acest tip de psihanaliza pune accent pe relatiile dintre oameni si comunicare. Pentru Sullivan, lumea intrapsihica este definita si configurata pe baza relatiilor cu ceilalti. Prin urmare, experienta cu ceilalti defineste sinele fiecarui individ si este motorul comportamentului.
In acest fel, acest autor intelege ca problemele psihologice sunt rezultatul unor modele relationale dezadaptative . Solutia la aceasta este terapia, pe care Sullivan o concepe ca un tip de relatie interpersonala care ar trebui sa ofere pacientului securitate, permitandu-i astfel sa modifice relatiile din viata lui pentru ca acestea sa fie mai adaptative.
7. Psihanaliza lui Lacan
In timp ce toti autorii pe care i-am discutat s-au despartit de psihanaliza freudiana din cauza diferitelor puncte de discrepanta, Jacques Lacan propune o intoarcere la origini, reluand premisele freudiene cu unele reinterpretari. Lacan a propus o distinctie intre doua concepte: placere si bucurie . Pentru el, prima se refera la acele activitati care vizeaza evitarea suferintei si ameliorarea tensiunilor.
In schimb, al doilea se concentreaza pe cresterea tensiunii si pe generarea placerii. In plus, a realizat o reinterpretare a structurii psihice, diferentiind trei instante: reale, imaginare si simbolice. Realul este ceea ce ne este necunoscut, imaginarul este ceea ce este reprezentat in visele si fanteziile noastre, iar simbolicul este continutul constient pe care il putem exprima folosind limbajul.